Am visat oglinzi...
Orice apropiere de oglinda
din camera mamei
este un pas în trecut,
este o amintire
ce-și schimbă mereu chipul,
semănând
cu visul din ou,
ce se repetă
în nopțile cu lună plină.
Orice apropiere de oglinda
din peștera cu baldachin
este un îndemn
spre uitare,
spre umbra mea
ce-și numără durerile,
erorile, minciunile, sfâșierile,
veacurile...
Am visat șirul cuvintelor
amorțite
în tăcerea zeilor,
în pustiul magilor...
Am visat oglinzi...
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.