Cuvânt promis vouă cu emin sfânt
Nu m-ați crezut voi zei în cuvânt
Că sunt doar ceea sunt să-mi cânt
Și mi-ați arătat ce as putea pentru voi, fi
Să fiu ce în veci nu as putea fi...
Și de aceea vă promit cu emin cuvânt
Vă voi sterge de pe file cu a voastră amăgire
Ce-o vindeți lumii prin teorii despre iubire..
Acest cuvânt cu sărut atât de sfânt...
Ce nu poate fii averea nimănui pe pământ
Căci in palme nu poți prinde o adiere de vânt..
Și totuși dorit de oricine pe pământ
Ce voi ati vrut să mi-l omorâți în cuvânt..
Și de aceea nu vă iert cât aici voi trăi
Căci voi nu știți cum să trăieși fără iubire
Să fi doar întunecime de umbră în prăpăstii
Să auzi doar șoapta de soare...
Intr-un tuș de umbră în abis de călimară
Cum ai sta în mormânt privind afară
Cu urlet în suflet și inimă de fiară
Ce vrea o bucată de carne de lumină...
Sătul de intunericul hoiturilor găsite
Cu viermi ce colcăie în ispite
Dorind să guste sânge de rouă proaspăt
Să simtă că poate să o ia de la capăt...
Să alerge hoinar derbedeu pe curcubeu
Neînchinat bucătii de lanț ce o aruncă un zeu
Să pari că esti sătul inchinat lui cu totul
Să-ti ardă el pentru a se incălzi sufletului, mirul...
Și de aceea cuvântul meu va fi eminul sfânt
Cu care voi tăia cât voi trăi în cuvânt
Și după, când nu voi mai fi... mă veți auzi în adierea vântului
Când îmi veți răscoli filele...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.