Tu mâna mi-ai întins
Credeam că iubirea
e o mare minciună,
dupa o grea despărțire,
dar acum cred că împreună,
ceva frumos o să se lege.
Credeam că totul e la fel,
că el a fost cel ce m-a-nvins,
acum nu pot să cred defel
că tu mâna mi-ai întins.
Și dacă vrei mergem pe creste,
pe munții înalți și dealuri multe,
un gând curat și o poveste,
povestind de inimi frânte.
Sperăm să nu ne mai trezim,
niciodată-n coșmarul vieții,
iar iubirea în care trăim,
să stingă inima tristeții.
poezie de Eugenia Calancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.