Sufletul pietrei
din cer căzu
o stâncă în mare
se prăbuși chiar acum
în mii de lumini violete
cu picioare și tâmple
ochi înstelați
de cel mai crud verde
simțit vreodată
în cel mai negru străfund
ajunse și căzu
îi rămaseră doar niște lopeți
și-o inimă învăluită în alge
veni unul și zise
revendic ultima picătură de sânge
din trupul inert
și mai veniră și alții
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorica Iliescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.