Marea Uitare
Am fost invitat într-o seară,
la masa din Marea Uitare,
acolo gustând, fiecare,
doar gânduri ce-s gata să moară.
Eram invitat de onoare,
servit doar cu cele lăsate
la urmă să fie uitate
-desert pregătit cu răbdare-
Zâmbeam cu tristețe pe față,
știind că eram doar o umbră
uimită, la masa cea sumbră
a celor plecați dintr-o viață
spre alta, un drum ce te-nvață
că "Marea Uitare" răsfață.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre seară
- poezii despre răsfăț
- poezii despre onoare
- poezii despre moarte
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.