O singură dată
Pescăruși pierduți în zarea albastră,
Trec anii pe lângă noi într-un vârtej.
O furtună pierdută în largul mării,
Clipe frumoase, uneori triste ce ne țin întotdeauna treji.
Val aruncat în sufletul mereu dezlănțuit,
E omul purtat pe aripile vieții.
Ne trezim într-o zi bătrâni, uitați de vreme,
Pierduți în vâltoarea mereu vie a dimineții.
Alergăm după himere, ne amestecăm cu viața,
Dar într-o zi privim în urmă la noi.
Ne e bine, suntem împăcați sau dezamăgiți?
Am vrea să mai trăim odată, să dăm timpul înapoi?
Mâna în mână, viața pulsează liniște în oamenii frumoși,
Bogăția sufletească se pierde odată cu beția bogăției lumești.
Înțelepciunea se câștigă cu trecerea vremii,
Nu uita om frumos că... o singură dată trăiești!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.