Nu e târziu
Te-ai îndepărtat, te ascunzi în tine
Aerul ce ne-nconjoară respiră greu
Te uiți și privesti tăcut prin mine
Cred că a ta iubire nu mai sunt eu
Eu te iubesc, îți scriu prin mesaje
Rece bună seara tu îmi răspunzi
Cuvintele tale seci și dure marcaje
Prin telefonul pe care tu îl ascunzi
Glasul nostru noi l-am uitat de mult
Gândurile se împiedică de tastatură
Vocea noastră este acum a unui mut
Dacă ne-am vedea privirea ar fi ură
Să ne vedem să ne-ntâlnim în drum
Oameni frumoși ce trec ne înconjoară
Blândețea din glas amandoi să auzim
Să privim cerul și păsările cum zboară
Fără cuvinte scrise în ochi să ne privim
Nu ne ferim sinceri cu noi să fim mereu
Fericirea și viața să o simțim și să trăim
Să încercăm să fim nu e târziu sau greu
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.