Stații de lumină
Lumina coboară la ultima gară.
Pe contrasens, gândurile noastre s-au lovit grav.
Aștept la A. T. I. să-mi resusciteze iubirea.
De vene îmi atârnă perfuzii de stele.
Nu mai e sânge la camera de gardă.
Îmi picură din apus liniște.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi poezii despre lumină, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre iubire, poezii despre gări, poezii despre gânduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.