Ochi cachi
! halucinațiile înserărilor mele
îmi aprind gândurile,
într-un dor imanent firii,
în care adesea mă scald
înger rătăcit prin sângele-mi cald,
favorabil iubirii!
! mi se strecoară Timpul, printre degete,
sufăr de-a fi om,
într-o lume de mărăcini,
dar mă consolează de puținul înspinat
al acestei lumi, prea des
alunecând pe pârtii înfiorate de schi
cele două lumini,
de zeie,
din ochii tăi cachi
candidă Femeie!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dumitru Sârghie. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.