Linii întrerupte (I)
De când mor
și nu mai termin!...
*
Să respiri mereu
aerul
strivit între două mâini
care numai de milă
se strâng...
*
De mila dărâmăturilor
nu te poți bucura mai mult
decât de liniștea de sub spânzurători -
trebuie
să-ți duci greutatea lacrimilor
până în vârf!
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mâini, poezii despre moarte, poezii despre greutate, poezii despre bucurie sau poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.