De aș avea dorința...
de aș avea dorința să se împlinească,
iar te-aș alege să fii lumina din fereastră,
aceea lumină, care-mi doresc să se ivească,
cu tine-n flori, pe care le-am sădit să crească
iar te-aș alege să mi te-arăți cum ești, frumoasă,
cu râsul tău, care mă iartă și mă ceartă,
cu pașii tăi și mersul tău foșnind prin casă
și eu cu flori, să-ți dăruiesc de dimineață
iar te-aș alege, să îmi zâmbești pe față raze,
atât de dulci pe toamna care azi mă arde,
atât de verzi, cu ruginiul strălucind de toate,
dorinți din piept, din gândul răvășit de noapte
de aș avea noroc de marea mea dorință,
în ochii mei, te-ai răscoli de-a mea căință,
în ochii mei, te-ai oglindi dorită, ființă,
în mângâieri de mult, de-atunci și-aceeași țintă
iar te-aș alege din nou, chemând vechea greșeală,
cu riscul crunt, înălțător ca prima oară,
cu riscul meu de-a scrie foaia cu cerneală,
atât de roz să te aducă iarăși, iară
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.