Ura meschinăriei
Pletoase vremuri,
încâlcite de păduchi
VORACE
care adoră să locuiască
în curățenia
SUFLETELOR GINGAȘE
ce, în naivitate,
'n IUBIREA lor de
oameni,
ofrand-aduc
LUMINA-n
BUNĂTATE,
matricei înțepenite de
EGO în explozie,
parșiv disimulat,
de ură înecat
în elevare
gratuită,
în simbioză cu
GROSOLĂNIA,
din naștere
sau prin eforturi
DISPERATE,
dobândită,
spre cățărarea,
plină de citate,
a
NONVALORII,
în
ETERNITATE...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.