Nopți tandre
În trupul nopților mele se odihnesc:
lăstunii de stâncă,
râuri ce trec prin memorie,
fluturi de zăpadă.
Mă ning pe la tâmple;
cuvintele sfătoase ale amiezii,
culegătorii de venin.
Respiri prin plămânii mei, gura ta
împarte surâs
raze sărutând.
Soarele înălțat
își face cuib în părul bălai,
îl umple cu pui
și-așteaptă să zboare.
O toamnă tandră se apropie...
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.