Floarea ce râde în soare
Merg visător pe câmpul cu flori,
Pictez imaginea ta în crude petale,
Pun pe obraz și pe buze roșii bujori,
Pe ochi pun iriși ce-mi pâlpâie-n cale.
Sprincene aleg, pe încercate,
Din spuza de flori frumos arcuite,
Gene de vis îți pun pastelate
Flori de iubire-n săruturi gândite.
Cercei îți pun la urechi, Cerceii
Doamnei care cresc pur, senzual,
Pe unde în voioșie aleargă mieii
Imaginației mele scăldată-n real.
Las pe gâtu-ți firav părul sulfină
Să mângâie moale vântul fierbinte,
Trupu-i întins mereu în lumină
Amfora de flori plantată-n cuvinte.
Merg în genunchi pe câmpul întins
Pictând imaginea ta în crude petale
Sau, poate, am inima scoasă din vis
Și-i pusă în floarea ce râde în soare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.