Unde ești?
Pe ce coadă de cometă
ai încalecat sprințară
Și fără nici un regret
ai plecat să văduvești
Alte plaiuri neumblate,
de frumoasa primăvară,
Să le lași înlăcrimate
că nu le mai locuiești?
Că nu le mai bați cu pasul
după ce în iarba moale
Așternut ca de mătase
Trupul alb ți-ai odihnit
Și-ntinzându-te lascivă
În cristalul apei sale
De sărutul stelelor
negrul păr ți l-ai clătit
Unde ești? Pe ce meleaguri
umbra dulce ți-ai ascuns
Și-ai lăsat pustiu-n urmă
Bucuria s-o alunge
Soarele de-atunci te cheamă
Înroșind ceru-n apus
Flăcari aruncând pe cale
Pasul doar ți l-o ajunge...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gabriela Mimi Boroianu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.