Între două uși
un drum prea lung sau prea scurt
mă rog, chestie de gusturi
către apus sau răsărit
poți azi să mergi
pe unde vrei
nu mai contează
cuvântul s-a spart și a căzut pe pământ
în zoaie și noroaie
urcăm mereu spre nicăieri
pe treptele învechite ale omenirii
între două uși stricate
ale cui
ale cui vrei tu
să ceri, să spui
bate un clopot
tic-tac, tic-tac, apoi tac
în jur o civilizație snoabă
o lume ce merge consecvent unde vrea ea
adică aiurea
mai apare câte un clovn
și totul e bine...
bine regizat în presa centrală
de seniori inculți ai nimănui
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.