Boemă
era târziu, treceam pe stradă,
o muzică de jazz străbate
la o fereastră luminată
alunecând ușor în noapte
presar în inimă arpegii
să fiu boemă o secundă
și pribegind prin roata vremii
las fericirea-n val să curgă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.