Pygmalion
Pe-albastra, imensa tipsie,
Un colț de argint sideral...
Făclii, cu lucirea lor vie
Emană miraj, din astral.
În umbre-mpletite vibrații
Aduc nostalgie în joc.
Din largele, multele spații
Răsar căi lactee de foc.
Pământul, o perlă-n uitare
E visul din cobalt, vrăjit...
Cu stele de aur, în mare...
Și-un cântec transpare în mit...
Dar ochiul veghează în taină...
Pygmalion vede-n astral
Creația lumii, o haină
Și-un crez, lângă ultimul val...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.