Trecere
Cristalin clopoțel,
Din azur de senin,
Sună-n zbor, mângâind,
Ca un glas de copil,
Lut de viață, crăpat
De nimicul uitării,
Mântuit de păcat,
Cu IUBIREA IERTĂRII.
În LUMINĂ scăldat,
Își aduce aminte
Ce Porunci a-ncălcat
Înghețând Dor fierbinte...
Cât de tare-a rănit,
Cât de mult l-a durut
Pe acel ce-a iubit
Și i-a dat tot ce-a vrut.
Amintiri adunate
Azi încep să-l răpună.
Pănă ieri, colorate,
Cad în nopți fără Lună.
Usturime de Suflet
Și mult Dor îl apasă...
C-ar dori, cu un zâmbet,
Să se-ntoarcă
ACASĂ...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.