Tu plangi?
Tu plângi?
Eu lacrima o distilez pe file,
Din firea mea smulg tot ce am iubit,
Și tot ce-i dureros
În vers o să respire:
Un nor,
O stea,
Un drum,
Un chiparos...
Tu plângi?
Cu mine plânge-o lume-ntreagă
Că strâmbă s-a născut din vis divin.
Tu plângi?
Eu plâng a lumii tristă osteneală,
Și-absența grea a celui ce preface,
Cu harul lui din Caana,
Apa-n vin.
Tu plângi?
Eu tac pe-o margine de lume,
Abisului promisă,
De prima ursitoare prea grăbită,
Ce-al lumii leagăn alb a colindat.
Tu plângi?
Te plângi pe tine însuți.
Dar eu-
Eu niciodată n-am să pot s-o fac!
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Elena Albu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.