Captivă-n curcubeu
Știam că ești un mag ce doar din gând,
Poți preschimba o lume-ntr-o pictură,
Culorile de toamnă amestecând
Și recreând din ele-o partitură.
Că nopțile cu uitătura sumbră
Sub semnul tău atâta de discret,
S-au dezbrăcat de hainele, de umbră,
Iar tu, din mag, ai devenit poet!
Că zările au pleoapele albastre
Când flutură din genele mirării
Visând desfășurări de-aripi măiastre
Cum cresc firav din versul adorării.
Știam că-n ochii tăi dacă privesc
În curcubeu ai să mă prinzi captivă
Și-n versul tău voi vrea doar să trăiesc
Femeie, muză, înger deopotrivă...
Că mă dezic de viață și de moarte,
De lumea îmbrăcată în nevoi,
Ca să renasc lumină ce se-mparte,
Peste-ntunericul ce doarme între noi...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.