Cuvinte
cuvintele stau prizoniere în oase
izbindu-se unele de altele
ca-ntr-o corabie
uitată în depărtarea amurgului
urlă copitele de ceunușă
într-un vals șchiopătând plânsul reciclat
memoria zenitului
coboară adânc în pietre
respirând umbrele picioarelor confuze
ce-au luat chipul uitării
azi mi-am dilatat singurătatea
în praful rămas
între miracolele nedesfăcute ale lumii
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.