Esti
Ești - mereu același
nu evadezi
din preajma umbrei
și o urmezi
urmîndu-te
... iar cînd rostești
simți - cum devii
în nimic - cheagul
a-toate-crescător
... un sîmbure
de născare-ncins
și care crește
și crapă
și se golește
de gol
... ești același - dar
mereu descumpănit
de chinuri antipodice
... hibridă alcătuire
în carne - cu harul
închipuirii
... ca un semn
al tresviei(?)
poezie de Adrian Iscru
Adăugat de Dana Sima
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adrian Iscru. [Vezi poezii despre devenire sau poezii despre creștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.