Tatălui meu
Ai fost un simbol în viața asta pentru mine
M-ai apărat de rău, mi-ai arătat ce-i bine
Mi-ai fost exemplul cel mai bun în toate
Ai fost o pildă de moralitate
M-ai educat să îi respect pe oamenii adevărați
Să mă-nconjor de prieteni ca de frați
Tu mi-ai vorbit pentru întâia oară
Despre iubirea noastră pentru țară
De multe ori tot mi-ai povestit
Despre eroii ce pentru țară au murit
Cu ochii în lacrimi mi-ai vorbit de multe ori
De generația ce s-a stins în închisori
Tu mi-ai predat întâia lecție de onestitate
Și mi-ai vorbit cu elocință de dreptate
M-ai tot rugat să nu fiu sclav pe bani
Să nu-i urăsc pe cei ce-mi sunt dușmani
Să prețuiesc valorile umane
Să am respect pentru femeile ce-s mame
Să îi ajut pe cei ce sunt în sărăcie
Să dau dovadă în viață de omenie
Și mi-ai vorbit și despre fericire,
Ai spus că ea se-ntruchipează în iubire
M-ai învățat să îl iubesc pe Cel de Sus
Să mă închin de-a pururi la Isus
În clipele în care-ți scriu aceste rânduri
Te am pe veci în suflet și în gânduri
Aș vrea să te mai văd măcar o dată
Să te întreb ca altădată... Ce faci, tată...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.