Oui

Ştii...
aş vrea să mă ia
la ţintă plutoane compacte
şi ferme, comandate de-un înger,
să vadă, siderată, iubita cum sânger,
în clipa în care voi fi luminat de aureole
şi împuşcat cu lujeri de trandafiri şi corole,
să vadă, iubita, cum spini veninoşi şi petale
se pulverizează, pe trupu-mi, duios şi agale...
şi-atuncea, iubita, nici gând să mă lase,
nici gând, Doamne Bun, să nu-i pese,
de însuşirile mele depline şi-alese,
de ochii mei luminoşi şi verzui,
vrăjită, ar zice: yes!,
oui!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!