Mai mor puțin
Eu Te întreb, Tu mă acuzi
Eu Te aștept, Tu nu mă vezi
Eu Îți vorbesc, Tu nu auzi
Eu Te iubesc, Tu nu mă crezi.
Mai mor puțin, Tu nu mă știi
Mai cad un pic genunchii mei
Pe brațe, Doamne să mă ții
Te-am tot rugat și Tu nu vrei.
Ți-aș mai vorbi, Ți-aș mai cânta
M-aș odihni dar nu am cum
Aș vrea să vin în fața Ta
Dar nu mai știu pe care drum.
Unde ești, Dumnezeu
Unde ai plecat
Vreau să știu ce sunt eu
Înger sau păcat.
Unde ești, Dumnezeu
Unde Te-ai ascuns
Ți-am adus plânsul meu
Dar n-a fost de-ajuns.
Unde ești, Sfântul meu
Te-am strigat și strig
Nu auzi, Dumnezeu
Și mi-e tare frig...
poezie de Adriana Cristea (15 iunie 2004)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adriana Cristea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre îngeri
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre odihnă
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.