Vorbe, vorbe, vorbe...
trebuie alese vorbele cu grijă,
vorbele lasă urme îți amintești
mai târziu de ele așa cum și pașii rămân în zăpadă,
trebuie alese vorbele (însă e uneori atât de ușor
să știi să așezi vorbele unele lângă altele
sa însemne ceva ceva ce nu se mai așează
deloc exact peste ce știi tu cu adevărat
ca e în tine că simți.
oricine poate să facă vorbe unele după altele
oricine poate să vorbească nu asta
e principalul ar trebui poate alese
tocmai cuvintele care să nu spună prea mult.)
și pe urmă, fiecare din vorbele acestea
ca niște urme în zăpadă...
poezie clasică de Mircea Ivănescu din Versuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre vorbire, poezii despre cuvinte sau poezii despre adevăr
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.