Dă timpul înapoi...
Frânturi de stele am să-ți dăruiesc
Și-atunci când o să strângi de una-ntreagă,
Să înțelegi c-am vrut doar să te cuceresc
Să contopesc iubirea ce pe noi ne leagă.
Pe mândra lună am zdrențuit-o pe la margini
Să poți păși în drumul către mine,
De ochii lumii să ne-ascundem în paragini
Sau să ne-mbrățișăm înfrigurați într-o genune.
Cu marea într-o noapte la taifas am stat
Rugând-o să te-mbie cu cântecul de iele,
Să te ademenească cu al ei oftat
La malu-i să te prind în mrejele mele.
Pe soare l-am rugat inima-ți s-o-ncălzească
Ca să simți sentimente ce nu le-ai mai trăit,
Pe-altarul vieții iubirea s-o trezească
Și s-o sădească în trupu-ți istovit.
Inima ta năvalnic să-nceapă iar să bată
Flămândă de iubire din nou te voi primi,
Dă timpul înapoi să mai trăim o dată
Dragostea efemeră... Hai, nu te-mpotrivi!
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria-Magdalena Stan. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.