Stelele și speranța
Voi oameni sensibili și plini de speranță
Viața este numai iubire?
Nu vreau să cred că voi nu credeți în ziua
Când stelele se vor uni cu lumea
Și nu se vor mai separa de ploi
Vor fi doar ele simple adieri?
Vor redeschide inimile necuprinse
În alge de păr atinse...
Nu vreau decât să sper că mâine și eu voi rămâne
O stea mică pe cerul aprins
Și voi străluci în inimile voastre
Ce mă cuprind în mii de spații alese
De astăzi stelele vor străluci altfel...
Se vor opri în ochii tăi...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.