Inspirăm, respirăm
Știm să greșim, nu știm să ne iertăm,
Nu am învățat nimic prin ceață,
Tot ce am învățat... să inspirăm
Suflând...,, fir-ar mama ei de viață"
Cu jarurile noastre în priviri,
Cu amăgirile strânse, de fier,
Pășim încet pe firele subțiri
Spre,, Tatăl nostru care ești în cer"
Știm să greșim, nu știm să ne iertăm,
Nu am învățat nimic din viață.
E greu și la sfârșit să ne plecăm
Capetele, atârnând de-o ață
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.