Coji de nuci
Pe o bancă intr-un parc
Gândul meu se-ntinde arc
Vrea să-si facă un bilanț
Ce-a fost ieri, ce zi e azi
Scris concret ce a făcut
Dacă e puțin sau mult
Si concluzia-i rapidă
Viața este risipită
Anii-s multi, banii putini
Nu pot cere la străini
Nici să dau ca n-am de unde
Vântul tace si se-ascunde
Si atunci privesc discret
Spre un soare desuet
Care nu-mi dă importanță
Mă priveste la distanță
-Ce să-ti fac... știai... ajungi
Intr-o zi pe coji de nuci.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.