Toamna în parc
Cad grăbite pe aleea
Parcului cu flori albastre
Frunze moarte, vorba ceea,
Ca iluziile noastre.
Prin lumina estompată
De mătasa unui nor,
Visătoare trece-o fată
C-un plutonier-major.
Rumen de timiditate
El se uită-n jos posac.
Ea strivește foi uscate
Sub pantofii mici de lac.
Și-ntr-o fină discordanță
Cu priveliștea sonoră,
Merg așa, cam la distanță,
El major și ea minoră...
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre parcuri
- poezii despre lumină
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre toamnă
- poezii despre moarte
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.