Și zvonuri trec, te dibuiesc
Și zvonuri trec, te dibuiesc,
trec îndoieli, te-ascund în nori.
Cei trândavi și cei visători
chiar de-al lor foc se îndoiesc;
ei nu te cred și șovăiesc,
până nu sângeră și munții.
Dar tu-ți apleci povara frunții.
Artere-n munți tu ai putea să tai,
ca semn de-nfricoșat județ,
dar pe păgâni tu nici un preț
nu pui, nu dai.
Tu să te lupți nu vrei cu viclenii,
nici cu-al luminii dar să te desfeți,
căci pe creștini, tu, nici un preț
nu pui, nu ții.
Pe cei întrebători tu nu pui preț.
Cu chipul blând când vii,
spre cei împovărați privești.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a doua - Cartea pelerinajului, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.