Surâsul
pășești printre ascuțite stânci
uitate de vremuri, de lume
unde astăzi te duci...
nu'i timp de zăbavă și clipa se scurge
amurguri în sânge
și viața e val rătăcit pe câte un mal
mal al uitării, mal al iertării
păcate și lacrimi din timpuri străvechi adunate
pe stânca gravată
ești picătura din gândul rătăcit între stele
din pietre răsar flori
se desfac încet-încet
trăiesc aroma unui vis
astăzi proscris
apoi pier în nisipul stelar
n'am cale, n'am habar
timpuri trec, se mai petrec, în zadar
frunzele se dăruie zorilor
în dimineți, printre stropii cruzi de rouă
pe cer, sălbatice păsări
țipăt în vânt
sub degetele timpului
ating noaptea cu ochii gândului
în norul cenușiu al privirii
căutam surâsul dintâi al iubirii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.