Glossă de neamul românesc
Plânge neamul românesc,
Plânge România mea,
Dar copacii-nmuguresc,
Chiar de viața noastră-i grea.
Ploi la fruntea țării cad
Și furtuni ne răscolesc,
Brazii cei mai falnici ard,
Dar mai mândrii alții cresc.
Plânge România mea!
În istorii s-a pierdut...
Doar uniți își reclădesc,
Libertatea pe pământ,
Cei ce-n țară au rămas,
Cei ce cred în țara lor...
Pân-n cel din urmă ceas,
Poartă-n suflet tricolor.
Plânge România mea,
Plânge neamul românesc!
Prunci de-acasă vor pleca,
Neamul nu-și mai ocrotesc.
Pâinea nu mai are gust,
Doar străluce ca un vis,
Fericirea a apus,
Candelabrele s-au stins!
Dar copacii-nmuguresc
Ploi de flori și flori de vis,
Românie, te iubesc!
Culmi de glorii ai atins...
Îngenunchi la crucea ta,
Țară scumpă, țărișoară,
Soarta cât ar fi de grea,
Niciodat' nu te doboară.
Chiar de viața noastră-i grea
Tu înduri. Și din sudoare,
Alte stele-or lumina,
Fala ta să o măsoare.
Peste munți cununi de jad,
Peste câmpuri maci în floare,
Stele aurii ce ard,
Vis, iubire, alinare...
Ploi la fruntea țării cad,
Ploi de stele, ploi de șoapte...
Dorm pe cerul de smarald,
Păsări cu aripi de noapte.
Se învârt în cercuri largi
Corbi înfometați de-avere...
Sună cornul printre fagi,
Doine românești de jele.
Și furtuni ne răscolesc...
Trec prin tricolor istorii,
Brazi pe fruntea țării cresc,
Lan de grâne ascund zorii...
Roșu-n lan un mac se-arată,
Râuri repezi, limpezi, reci,
Spală-ntinăciunea toată...
Tu române, plângi și pleci...
Brazii cei mai falnici ard
O făclie-n fapt de seară,
Flori de stele-n plete cad,
La bătrânii de la țară.
Din cenușă-au răsărit,
Rând pe rând, atâtea neamuri,
Stăpânire și-au dorit,
Dar s-au risipit în valuri.
Dar mai mândrii alții cresc...
Cei ce-n urmă se ridică,
Cei ce pace își doresc,
Nu au liniște, nici frică...
Țara și-o vor apăra
Cărămidă strămoșească,
Pruncii își vor învăța
România s-o iubească.
Dar mai mândrii alții cresc...
Brazii cei mai falnici ard
Și furtuni ne răscolesc,
Ploi la fruntea țării cad...
Chiar de viața noastră-i grea,
Toți copacii-nmuguresc...
Plânge România mea!
Plânge neamul românesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.