Concediu romantic
Asculți, iubito, cum dansează ploaia
În anotimpul frunzelor pierdute?
Ce singuri stăm, cu inimile mute,
Deși, de-afară, iar ne strigă oaia.
Să ne trezim acum din amorțire
Și să privim pe geam în curtea veche;
Privește porcii-n baltă: ce pereche,
Cât de romantic grohăie-a iubire!
De-atâtea zile plouă mocănește,
Dar las-o-ncolo de melancolie!
În jur avem atâta poezie:
Ascultă vaca ce duios mugește!
E-o-ntoarcere, iubito, la natură,
Doar tu ai vrut concediul la părinți,
De ce mai strângi acum, așa, din dinți?
Sau strânge totuși... ca să taci din gură!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.