Am pus în tine
Am pus în tine-atâta dor
Și-atingeri făr-asemănare,
Ce te făceau să strigi ușor
Arzândă-n răsărit de soare.
Am pus în tine... nemurire,
Sfințindu-te cu-a mea putere
Și-nfășurându-te-n iubire,
Când ultimul luceafăr... piere.
Am pus în tine... efemerul,
Dorințe, patimi, rugăminți,
Dulceața buzelor... misterul
Și vraja clipelor... fierbinți.
Am pus în tine sfânt... uleiul,
Din candela-mplinirii noastre
Și floarea galbenă din teiul
Ce curge-n dimineți albastre.
Am pus în tine... legănare,
Fantasme... și epuizări,
Îmbrățișări unduitoare
Și șoapta magicei... chemări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre iubire
- poezii despre galben
- poezii despre flori
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
- poezii despre dimineață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultimele zile au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.