Mimez că exist
Mă biciuie floarea de gheață,
Dușmană lovește-n obraz,
Obidă-mi aruncă în față,
Dar eu nu mă plec de grumaz.
Furiilor iernii livide
Ce-și târâie brâu-n noroi,
Opun cetele crisalide
De fluturi ce pleacă din noi.
E iarnă ca-n filmele mute,
Și, iată, uimită asist
Zăpezi fără noimă cernute,
Sub care mimez că exist.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.