Un om s-a făcut viu
Un om s-a făcut viu după ce a trecut prin țărînă.
S-a întâlnit cu un altul, care mergea
bălăbănindu-se pe iarba pământului și
degetele lui răsfirate prindeau cerul.
Mută sperietoare! Tu vorbești?
Făpturi albinoase desfășurau un dans
al nebănuitei tăceri.
În cădere, omul viu a văzut
umbre neînțelese, lungi ca țiparii,
subțiri și enigmatice.
A crezut.
Cercul vieții pe umerii fierbinți
așezatu-s-a, drept cucerire.
poezie de Carmelia Leonte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.