Re-creere
Molii în direct,
Croșetând firul vieții
Din care lumina a lăsat să răsară
Har și istorii.
Jarul zilei se lasă tors
De timpii lipsiți de conștiință,
Haini, infometați neobosiți ai propriului timp.
În ochiul opac dansează speranța unei noi vieți.
Lumina pătrunde întunericul,
Îl dizlocă de coaja scorțoasă și neagră.
Sub cruci doarme ființa beteagă...
O altă origine se va ivi de sub timpii
Măcinați și vulgari,
Roși de tăcere și cari...
Devenim molii propriului nostru timp,
Croșetându-ne moartea
Cu migală, conform unicului plan divin.
Nu plagiem! Nimeni nu ne va plagia.
O autopsie ne va dezvălui
Limitele în care se încadrează
Propria moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.