Melancolie
Rătăcesc printre versuri, încercând să aleg
Ce-a fost vis sau real, ce-i normal și întreg...
Umbra pașilor mei a rămas în deșert,
Răcorind amintiri ce m-așteaptă să iert.
Dintr-un trai netrăit, dintr-un vis ce-a apus,
Au rămas trei silabe ce adesea le-am spus:
"TE IU-BESC!; MĂ IU-BEȘTI!; NE IU-BIM!"- repetăm,
Și povestea din urmă, să-mplinim, așteptăm.
Nefiresc și normal, neîntreg și întreg
Tot învârt roata vieții și doar ele aleg
Pierdere sau câștig, hotărând și destin,
Făcând lista cu oaspeți, la al vieții festin.
Așteptările dor, dar sublimul alină
Și IUBIREA zâmbește, mângâind, fără vină.
Stau la marginea vieții și aștept ca să vii,
Să zburăm printre stele și luceferii vii...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.