Suprataxă
Se plâng românii că sunt prea taxați
Și că de stat sunt prea împovărați,
Eu nu-s de-acord cu asta și vă spun
Că bani mai vreau să dau, mi-o tot propun
De ieri, de când impozite-am plătit,
Și iată, încă nu sunt liniștit
Ca-n ceilalți ani - și nu e chiar demult -
Când nu simțeam al inimii tumult
Odată ce scăpam la stat de dat.
Pe-atunci eram, pe dată ușurat,
Dar nu de bani - o, nu! - căci mă simțeam
Un "om de bine", banii când dădeam.
Acum, nu știu, ceva s-o fi schimbat
Căci am, de-o zi, impozit achitat,
Dar tot aș vrea o taxă să găsesc,
La casiera blondă să plătesc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plată
- poezii despre bani
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre păr blond
- poezii despre plâns
- poezii despre inimă
- poezii despre România
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.