Iubire fără nume
Cum aș putea să nu te iert,
Când mi-aduci inima în palmă,
Iubite, visul meu incert,
Cu ochi de foc și vocea calmă?
Ce sirene te-au zămislit,
Că nu pari de prin astă lume?
Spre-a mă vrăji, - ai fost ursit -
Cu o iubire fără nume!
Între vis și deșertăciune
Te-aș pedepsi, dar, de te pierd,
O viață searbăda-mi rămâne,
Cum aș putea să nu te iert?
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.