Ramas bun
Ma intorc din tara de ploi,
in care au ramas uitate
morile de vant
si oasele mele de trup, nemestecate...
doar inima ma urmareste a stafie,
invocand zadarnic acea zeitate,
ce-mi provocase o lacrima vie
si aceasta fractura de pleoape.
poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre uitare, poezii despre ploaie, poezii despre inimă sau poezii despre fantome
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.