Orașul încă doarme
În ora aceea orașul dormea
sufocat de fumul roșu al iubirii
și liniștea lui nu-mi plăcea
golind de culoare toți trandafirii.
Frumoasă precum un înger erai
prin lumina pudrată de ploaie
ce-a coborât gemând din rai
acoperită de lungi războaie.
Aveai ochii scăldați în vis
și brațele albe ți-erau moi
privind cum sufletul marelui abis
naște o lume nouă între noi.
Nu mă săruta chiar acum,
voiam să-i spun dulcei minuni,
că trupul va ajunge scrum
pe fundul veșnicei genuni.
poezie de George Cătălin Cudalbu
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru George Cătălin Cudalbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.