Singuratate in dar
se adună norii și nu știu de ce
în colțul de ambră al adâncului
un fluture mai zbate încă aripile
împrăștiind culori
peste clipele mele numismatice
rotocoale învăluite de pulberi
s-au prelins pe sub praguri
și m-au lăsat
unic admirator
al unei colecții pe care
aș fi vrut să o las
moștenire
celui ce voi fi.
poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cristina Davidescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre numismatică
- poezii despre nori
- poezii despre moștenire
- poezii despre fluturi
- poezii despre culori
- poezii despre colecționare
- poezii despre aripi
- poezii despre admirație
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.