Noaptea care nu ma lasa
Rupe-mi petalele a cinci trandafiri
Dezleagă-mi ura soarelui peste mine
Topește spaima in fuioare de absint
Să simt
Căci fără adevarul tău mă cobor
Incet, inspre mine, de care mi-e atat de frică
Și fără nebunia ta lumea mi se pare atat de mică
Ca umbra unei lacrimi sparte
Ca mireasma unei flori triste
Probabilă desfatare a timpului călău
Negustor de vieți fără altar
Degustator de fericiri in fașă
Dă-mi o iluzie macar
Altfel să strig n-am sa pot
Aruncat, dezvelit, să-mi alerg sufletul
Ruginit
poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cătălin Bizdadea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.