E timpul
E timpul sa-mi deschid gandurile
batrane, uitate si reci, sa tasneasca
sangele amintirilor goale...
sa-mi umple spaima, galgaind
ca un suvoi cladit din himere
aduse de spate, tacute si grele...
E timpul sa rad, dezlegat si mahmur
cu mainile grele proptite-n piroane
sorbind in nestire o lume ce doarme
sprijinita de vise, de umbre si noapte
Ascuns, ma tem doar de lumina zorilor
de ranjetul groapei si sangele florilor...
poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cătălin Bizdadea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.