Pierdute clipe
Tremurătoare și stângace gânduri
Care-au venit l-acest sfârșit de vară
Și-adună clipele ce-s arzătoare
Și lacrima usucă de povară.
În tine am crezut o vară-ntreagă
Ca verdele întins spre o speranță,
Și mâinile-mi cuprinse între clipe
Te aduceau cerându-ți o creanță.
Piedută-n zbor, neprefăcut sărut
Ți-l dăruiam... lumină spre-ntuneric?
Învăluind iubirea-n absolut
Mă lepăd de visări în timp eteric.
Și dincolo de-o vară împietrită,
Din toamnă, te visez dansând cu vântul
Și dincolo de întuneric și lumină
Voi învăța, eu, singură prezentul.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.