Doar eu si gandul
Am întâlnit pe malul cărărilor de fum
Un om cu gându' aiurea ce nu era nebun,
Un om pe care chiotul l-a îndrumat spre vid
Fără a ști că totul se-nfundă-n infinit.
-Am întalnit un om foarte bizar pe drum.
M-a salutat cu ochii lui săgetători
Umplându-mi tot amarul de fiori,
Eu l-am sfidat -fatal mi-a fost momentul
Caci din rășini am dezgropat secretul.
-M-a salutat un om fără culori.
Secretul e în mine, sau poate doar în el,
Eu nu sunt decât umbra pe care-o purta el,
Acuma sunt speranța ce o avea-n trecut
Când îi hrăneam gândirea acelui om tăcut.
-Eu sunt viitorul, trecutul meu e el.
poezie de Gabriel Andone
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre viitor
- poezii despre tăcere
- poezii despre secrete
- poezii despre ochi
- poezii despre nebunie
- poezii despre infinit
- poezii despre gânduri
- poezii despre fum
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.